
S-a intamplat sa fie tacere pe acest pseudojurnal online fiindca n-am avut timp de el. O renovare prin casa, o durere de stomac, o plecare la Cluj, o extractie de masea, toate m-au impiedicat sa iau legatura cu tine.
Acum sunt la Cluj, un oras in care mi-ar placea sa traiesc pentru ca oamenii de aici, chiar si cand se grabesc merg incet, chiar si cand nu mai pot de nervi, vorbesc molcom. Paradoxuri frumoase si haioase, in definitiv. Iti scriu acum de la un birou de camin studentesc. Pe fereastra se vad niste copaci falnici si niste politisti jalnici.
Iti doresc vacanta, concediu, week-end frumos linistit. Sa ne vedem cu zambete la colturile buzelor data viitoare.