marți, 25 ianuarie 2011

Putina poezie

N-am mai scris nimic in ultimele doua saptamani pentru ca am fost destul de ocupata cu sesiunea, care a trecut. De acum sunt curioasa sa vad cum a trecut. In rest, prea multa prostie si nesimtire, exagerat de multa rautate. Sper ca pamantul sa isi faca o epurare cu de la sine putere, ca alta solutie nu vad pentru a nu sucomba.
Si cum nimic nu e mai bun intr-o dimineata rece de ianuarie decat putina poezie, iata ce am gasit:
Indoiala
Sarmane om, nimica tu n-ai sa stii vreodata.
Nimic din ce-nconjoara aceasta ora trista.
Incearca sa-ti faci Raiul, promis de zei odata,
Aici, caci altul poate dincolo nu exista.

Prezent
Grabite ca si apa si repezi ca un vant
Ce-alearga prin pustiuri, fug zilele-mi putine.
Si totusi, doua zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri si ziua care-o sa vina maine.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Rubaiate


Dintr-un motiv foarte profund si personal, o perioada iti voi arata , ca sa redescoperim impreuna, frumusetea poeziei. Doru' de Doru e uneori prea mare si, de cele mai multe ori, prea trist.

Desfatare
Nu-ti rasadi in suflet copacul intristarii,
Ci rasfoieste zilnic a desfatarii carte.
Bea vin si poarta-ti pasii pe caile-ncantarii,
Caci masurat ti-e drumul de la suras la moarte

Fericire
Vreau doar o cupa plina, o paine pe jumate
Si-o carte de poeme. Si daca sunt cu tine,
Chiar stand intr-o ruina, - mai fericit ca mine
Niciun sultan nu este cu-o suta de palate.

Rubaiatele apartin lui Omar Khayyam. Bucura-te de ele.

luni, 10 ianuarie 2011

Un strop de poezie




Nimic nu e mai bun intr-o seara cetoasa decat un strop de poezie.

"Iubeste-mi mainile si ochii
Si iarta-le dac-au fost clipe
In care n-au stiut sa-ti spuna
In care n-au putut sa-ti dea
Atat cat ar fi vrut,
Atat cat poate doru-ti cere
In dragostea,
In indoiala
In deznadejdea unei clipe...
Iubeste-mi mainile si ochii.
Si iarta-le nevruta vina
Ca prea tarziu venira-n cale-ti
Si prea curand se duc de tot..."

( Elena Farago- "Iubeste-mi mainile")

Fotografie preluata din revista "Tango"

miercuri, 5 ianuarie 2011

Despre noul an

Iata ca au trecut cateva zile de cand suntem in 2011. Nu stiu la tine cum a fost trecerea in noul an, insa pentru mine a fost o noapte destul de normala si de obisnuita. Seara au venit niste amici pe la mine, apoi am mers intr-un bar si pe la 2 si ceva am mers acasa.

Discutam cu niste prieteni zilele trecute despre faptul ca nu ma mai impresioneaza deloc Revelionul. Inainte, acum cativa ani, avea o mai mare importanta. Trebuia neaparat sa plec undeva, sa fie party, sa nu stiu ce. Acum nu mai e asa. Nu mai simt nevoia sa intru in valul asta de frenezie in care sa sarbatoresc trecerea timpului, faptul ca imbatranesc si ca ata se scurteaza simtitor. Ma identific profund cu atitudinea regretatului Octavia Paler si prefer sa ma prefac a nu observa ca se schimba o cifra.

Se contureaza tot mai profund in suflet greutatea lui "Vanitas vanitatum" si tot ce imi doresc este sa fiu sanatoasa si sa imi duc la indeplinire micile dorinte si planuri pentru viitorul apropiat. Iti urez tie, asa cum imi urez si mie, sanatate, sa ai mintea destupata si mult noroc!