luni, 27 decembrie 2010

Recapitulari si dorinte

Stiu ca nu ti-am mai spus nimic de mult, dar am fost ocupata. Da, chiar am fost. Dupa ultima oara cand am vorbit cu tine, a trebuit sa cumpar bilet cuiva drag, ca sa vina la Dorna de Craciun, mi-am luat un palton visiniu superb, am fost la scoala, pe 17 am plecat acasa la Dorna, unde am ajutat-o pe mama sa faca tot felul de bunatati.
Craciunul a fost minunat anul asta. Unul dintre cei mai frumosi din ultimii ani, chiar daca a trebuit sa merg la doctor din cauza stomacului sau chiar daca au fost unele evenimente destul de dezamagitoare.
Acum ninge minunat! Nu mi-as dori nicio secunda sa plec de aici in jegul ala de capitala lui peste prajit. Din pacate, trebuie sa plec peste doua zile. De Revelion ma gasesti acolo, iar dupa el, pentru cateva zile, voi sta in cea de a doua casa a mea.
Pentru anul viitor imi doresc sa fim sanatosi si sa ne realizam toate planurile. Iti doresc tot ce iti doresti tu sa ti se indeplineasca! Vant bun sa iti atingi toate dorintele!

duminică, 12 decembrie 2010

Motivatie

Daca m-ai cautat pe 7 si nu m-ai gasit, sa stii ca n-ai fost singurul. Pe langa tine au mai fost si altii, cu care am vorbit abia pe 8. Asa m-am hotarat eu anul acesta: sa vorbesc pe 7 doar cu familia. Restul a ramas pentru 8.
In ciuda a ceea ce ai putea crede, ziua de marti a fost foarte senina, din toate punctele de vedere. Mi-a placut mult! De ce? Pai, in primul rand, am facut tot ce am avut eu chef. In al doilea rand, pentru ca m-a incercat o stare de pace si de impacare cu universul, stare pe care n-o mai simtisem de cativa ani.
Stii ce am constatat? Ca din an in an sunt tot mai putini cei care ma suna pe 7. Cred ca pana la sfarsit nu va ramane nimeni. Dar nu asta e important, ci faptul ca in fiecare an apar 1, 2 persoane noi care tin sa-mi spune ceva anume. Si asta e bine.
Una peste alta, m-am ales cu cu ceainic chinezesc superb, cu o pereche minunata de cercei, si , indeosebi, cu multa iubire.

miercuri, 1 decembrie 2010

Ceva romantic

Nu stiu tu cum este in seara asta, dar eu simt nevoia de ceva romantic. Poate din cauza ca este atat de urat afara, sau poate ca pur si simplu am nevoie.
Asa ca uite o poezie pe care, sunt sigura, ai auzit-o cantata de nenumarate ori. Dar poate ca n-ai citit-o niciodata, lasand muzica din minte sa-ti acompanieze lectura.

Iubito, cata lume intre noi
Numaratori de ploi din doi in doi
Si dintr-un ochi de dor necunoscut,
Cate zapezi pe buze ne-au crescut…

Asculta-ma si lasa-ma sa strig
Mi-e frica de-ntuneric si de frig
Si nu mai vreau sa stiu pana la sfarsit
Cine-a iubit frumos, cine-a gresit

Cine-a facut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a ramas
Cine si-a smuls peretii rand pe rand
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gand

Cine a pierdut si cine a castigat
De toate inlantuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult in celalalt
Sub cerul prea strain si prea inalt

Cand am sa uit cum suna glasul tau,
Decat tacerea, ce-mi va fi mai rau
Si cum sa pot sub stele innopta
Cand nu mai simt ce-nseamna umbra ta?

Numaratori de ploi din doi in doi,
Iubito, cata lume intre noi.

( "Scrisoare de bun ramas" - George Tarnea)

luni, 29 noiembrie 2010

Reintoarcere


Dupa ceva timp, multisor, ce-i drept, m-am reintalnit cu scriitorul meu de capatai: Dostoievski.
Am dat peste el citind o alta carte. Dar nu asta este important, ci un citat pe care vreau sa ti-l arat.
" Trebuie sa fii strasnic indragostit de tine insuti ca sa-ti dezvalui sufletul fara pic de rusine.[...] Eu nu sunt scriitor si nici nu vreau sa fiu caci as socoti o necuviinta si o marsavie faptul de a-mi da in vileag toate tainele inimii si de a face negustorie la taraba lor literara cu descrierea mestesugita a simtamintelor mele." (''Adolescentul")
Cat de mult ne place noua sa ne plimbam printre tarabe pline de cuvinte mestesugite...

Fotografie preluata de pe lumeamare.ro

joi, 25 noiembrie 2010

Nimicuri

Imi pare rau ca nu ti-am mai spus nimic in ultima vreme, dar laptop-ul meu batran a fost stricat. Da, un eveniment enervant!
Oricum, n-am facut nimic demn de povestit. Insa am inceput o carte luata saptamana trecuta de la anticariat. Este scrisa de Jean - Pierre Martin si se numeste "Cartea Rusinilor". Din cate mi-am dat seama dupa cateva zeci de pagini citite, este vorba despre un eseu pe tema rusinii, cu argumente si exemple din diferiti autori, de la Sofocle pana la Coetzee. Destul de interesant. O sa-ti spun mai multe dupa ce o termin.
In rest, afara frig, caldut in suflet. Ca sa mai schimb atmosfera, merg la karaoke in seara ast
a cu niste colegi. Uite cateva fotografii de la cel de
acum 2 saptamana. Asa, ca relaxare.

miercuri, 10 noiembrie 2010

Zbor




Stii ce vroiam sa iti spun de cateva zile si nu am reusit? Ca am facut un lucru inedit pentru mine: am zburat cu avionul pe aerodromul de la Clinceni!
Bine. Povestea de la inceput este asa: printr-o intamplare fericita, am vorbit cu un domn absolut deosebit si drag mie. La invitatia lui, am mers duminica dis-de-dimineata pe aerodrom. Inceputul zilei era reflectarea starii sufletului meu, intr-un tango matinal. Aerodromul nu era mare, dar plin de tot felul de avioane rabdatoare si colorate. Pana sa se risepasca ceata, am asteptat. Insa caldura soarelui si duiosia alabastra din spatele unor ochelari a facut ca timpul sa ne zboare printre gene. Nici un zgomot. Doar doua voci alaturi de doi caini jucausi.
Din cauza fricii mele ancestrale, n-am reusit sa fac decat doua ture scurte cu avionul. Puteam sa fac cateva fotografii, dar eram mult prea ocupata sa strang cu putere marginile scaunului pe care stateam. Ei, si daca ma intrebi ce anume s-a afundat in baierele sufletului, o sa-ti raspund: un nod cu fluturi in stomac, o ceata revelatoare de astii, o strangere puternica de mana, mult drag ascuns dupa niste ochelari, o imensa teama si cel mai statornic brat care ar putea exista vreodata.
Restul ramane poveste.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

A mea


Am gasit mai devreme pe site-ul revistei "Tango" o poezie absolut minunata, scrisa de Adrian Paunescu. Pentru tine, si in memoria lui, iat-o:

Cum treci acum si apa e-n ruine,
si-ti este bine si imi este bine,
as vrea sa-ti spun, iubito, ca in tine
e vie vrerea ambelor destine.

Te voi iubi cu mila si mirare
cu intrebare si cu disperare,
cu gelozie si cu larma mare,
c-un fel de fardelege care doare.

Si jur pe tine si pe apa toata
care ne tine barca inclinata
ca vei ramane - dincolo de numar
si dincolo de forme, masti si vorbe -
a mea, de-a pururi, ca un brat in umar.

joi, 4 noiembrie 2010

Alta recomandare


Asa cum ti-am promis acum o saptamana, iti spun cum a fost piesa de teatru: "Ultima femeie a seniorului Juan" de la Odeon.
Pentru inceput, vreau sa-ti spun, poate inca o data, ca imi place mult Teatrul Odeon. Mi se pare mic si cochet, numai bun sa te imbraci frumos si sa mergi sa vezi un spectacol. Cel de miercuri seara mi-a placut mult! Putin cam lung dupa parerea mea, cu atat mai mult daca esti obosit. Insa jocul actorilor, punerea in scena si decorul au fost reusite si bine gandite . Dupa zece minute, daca esti atent, piesa te fura si te introduce in atmosfera. N-ai cum sa scapi decat la pauza, cand iesi din sala sa-ti iei apa sau ceva de rontait. Actori foarte buni, majoritatea chiar talentata.
Ce m-a surprins cu adevarat, insa in sens negativ, au fost cateva creaturi feminine care pe tot parcursul piesei au simtit nevoia sa isi impartaseasca impresiile; iar dupa pauza, au rontait la sticsuri ca niste castori veritabili, in timp ce actorii isi spuneau replicile pe scena. Ma intreb pana unde poate sa ajunga meltenismul. Hmm, cred ca mult mai departe de aici, din pacate pentru noi.
Una peste alta, eu iti sugerez sa te duci cand ai timp. Merita!

miercuri, 27 octombrie 2010

Revenire

Ca o continuare la postarea anterioara, pot sa-ti spun ca acasa a fost grozav!
In prima zi in care am ajuns, a nins. Nu mi-a venit sa cred ca a putut sa ninga pe 21 octombrie asa de tare de a rezistat pana a doua zi dimineata. Wow!
Apoi, m-am intalnit cu prietenele mele si cu oameni dragi si apropiati sufletului meu, am participat la activitati culturale si tot asa.
La nunta a fost dragut. Desi erau 285 de oameni pe care nu-i cunoasteam, m-am simtit bine, am dansat si am ras. O nunta reusita si multi veri pe care abia i-am cunoscut.
Din pacate, duminica a trebuit sa ma intorc in jegul asta de oras, unde nimic bun nu se poate crea vreodata. In curand i se va intampla acelasi lucru ca si Romei sub conducerea lui Nero. Trebuie. Nu are nevoie de nimic altceva!
Reluarea activitatilor rutinare e intotdeauna deprimanta, insa diseara merg la "Ultima femeie a seniorului Juan", la Odeon. O sa-ti spun daca merita sa mergi si tu. Pana atunci, mult voie buna!

miercuri, 20 octombrie 2010

Plec acasa

Uite, ma certa frumos un prieten drag astazi pentru faptul ca n-am mai vorbit de mult. Asa e si n-am nici o scuza.
Ca sa te readuc la curent cu ce s-a mai intamplat intre timp, iti spun ca:
1) am fost la Brasov si la Sighisoara, unde mi-a placut mult mult mult!
2) au venit pe la mine mama cu sora mea; Doamne, ce bine e s-o gasesti pe mama acasa cand te intorci de la scoala. A fost ca in liceu. Uite un lucru care imi lipseste mult din perioada aceea: sa ma astepte cineva cand vin acasa. E una dintre minunile pe care le primesti gratis si pe care le realizezi doar cand te trezesti singur, fara ele.
3) bineinteles ca a inceput scoala. Ca si cum n-ar fi inceput. Mi-am luat niste carti despre comunicare, sa mai citesc. Cu astia de la unversitatea lui peste prajit o sa ma prostesc de tot!
4) am fost la nunta unor prieteni, unde a fost super! De mult nu ma distrasem asa de bine la un evenment de genul acesta. Cand o sa primesc fotografiile, promit sa iti arat cateva. Plus ca am avut o rochie si niste bijuterii " de vis", ca sa citez pe cineva.
5) plec la Dorna. Si o sa particip la o alta nunta. :) Dau dintr-una in alta. Sa vedem cum o sa fie. O sa-ti povestesc.

PS. Badea are dreptate. Noua melodie a celor de la Taxi este minunata!

vineri, 8 octombrie 2010

Putina muzica

Una peste alta, vreau sa iti arat ce face prietena mea Nadina in momentele libere, cand nu se ocupa de licenta sau de gatit papanasi.
Enjoy!
http://www.trilulilu.ro/PROSTIREnadina/b1cf6d95c49ccb

miercuri, 29 septembrie 2010

Estimeaza si Castiga – Sistem de audio-conferinta

Uite inca o sansa de a castiga ceva repede si usor.
Dupa ce licitezi sau citesti si alte bloguri, o sa-ti povestesc cum a fost in vacanta. Sau, poate, concertul din Iron la care merg in seara asta. Dar pana atunci...

Castiga creditele ce iti pot aduce un super produs estimand pretul final al acestuia la licitatia de pe FalvoRotaryBids.ro.

Estimeaza la ce pret se va incheia licitatia si posteaza-l ca si comentariu la aceasta pagina si poti castiga unul dintre cele 3 premii oferite de FalvoRotaryBids.ro situl Nr. 1 in licitatii on-line.

Astazi produsul de pe FalvoRotaryBids.ro pentru care se fac estimari este :

Castigatori

Uite ca au fost oameni care au castigat licitatia organizata luni.
Ei sunt:Castigatorii produselor Falvo&Rotary Bids sunt :

Pachet 50 credite
Pret final : 29.91
Castigator : Silikane

Panasonic Lumix DMC F2EP ,10MP
Pret final : 94.23
Castigator : 10cul

Ulei extravirgin biologic
Pret final : 29.11
Castigator : virgilpana

Tableta DELL STREAK 3G
Pret final : 90.87
Castigator : AndraMihai


Poti incerca si tu!

luni, 27 septembrie 2010

Informare


Absente si absente, ca un scolar nabadaios, caruia numai de scoala nu-i arde.
Despre ce am facut in timpul cat nu ne-am povestiti o sa-ti spun alta data. Acum vreau doar sa te informez despre o serie de concursuri care vor fii postate pe blog. Castigatorii vor fi primii 3 utilizatorii care au avut estimatimarea cea mai aproapiata de suma finala a produsului. Merita sa incerci si poate chiar o sa castigi. Poti sa transformi 5 minute pierdute in 5 castigate.
Incearca si o sa vezi!



Estimeaza si Castiga – Telefon mobil Samsung B5310 CorbyPRO



Castiga creditele ce iti pot aduce un super produs estimand pretul final al acestuia la licitatia de pe FalvoRotaryBids.ro.

Estimeaza la ce pret se va incheia licitatia si posteaza-l ca si comentariu la aceasta pagina si poti castiga unul dintre cele 3 premii oferite de FalvoRotaryBids.ro situl Nr. 1 in licitatii on-line.

Astazi produsul de pe FalvoRotaryBids.ro pentru care se fac estimari este :

joi, 9 septembrie 2010

Ploaie


Afara s-a oprit ploaia, dar tot e o atmosfera plumburie si rece. Nu stiu ce m-as fi facut daca nu s-ar fi inventat focul pana la mine...
Stii ce am constatat azi? Ca mi-am amintit un lucru pe care il realizasem acum cativa ani personali, interiori; si anume ca sunt foarte triste zilele in care trebuie sau se intampla sa stai singur. Sa-ti suporti gandurile e mult mai dificil decat sa le auzi pe ale altora. Convietuirea cu tine insuti e adeseori aducatoare de tristete, de dezamagiri si de ganduri mai putin vesele despre viata si despre lume.
Din cand in cand mai am cate o revelatie in ceea ce piveste fiinta parintelui meu spiritual. Duc in mine o bucatica din el si asta ma tine conectata la energia in care s-a transformat dupa eliberara din materie. Revelatiile sunt un lucru bun. Semne ca spiritul meu inca mai este viu.
Golul din jur si privirea indreptata spre interior duce la conturarea fricilor latente din tine. Una pe care ti-o impartasesc este frica de a muri singur si in agonie. Mintea mea nu poate imagina ce presupune acest lucru. Doar inima ar putea sa dea un semn de intelegere. Sa poata oare introspectia crea monstrii? Sau de vina e doar neputinta omeneasca.
Cine oare sa aiba vreun raspuns?


Imagine preluata de pe hotnews.ro.

vineri, 3 septembrie 2010

Calatorii. Intamplari

Iar am luat o pauza destul de lunga de la scris fiindca traitul mi-a luat tot timpul. Dupa ce m-am intors din minunatul sejur petrecut la Cluj, m-au intampinat niste musafiri ( varul Dan si prietena lui). Apoi, am fost, la invitatia cuiva important pentru mine, la o tabara de vara a unui partid politic.
Experienta a fost una noua, insa sunt convinsa ca nu mai vreau sa o repet. Discutam cu cativa sustinatori ferventi ai partidului si le spuneam ca trebuie sa fii intr-un anumit fel ca sa te inscri ca membru. Eu n-o sa fac asta niciodata: nici in viata asta, nici in altele viitoare. Mi se pare o mare idiotenie, pierdere de vreme si exercitiu de ipocrizie.
Bun. M-am intors de acolo si a trebuit sa plec de urgenta la Bucuresti. M-am mutat si cred ca in cateva zile am facut drumul de la Vatra Dornei la Suceava si retur. Extrem de obositor si de enervant. Nici n-am apucat sa ma vad cu amicii mei. Recuperz eu.
Un lucru suparator pe care l-am observat este acela ca s-a inmultit numarul de tigani si de nebuna scapati de la Balaceanca, ce se plimba nestingheriti pe strazi. Asta e un lucru destul de alarmant pentru oamenii obisnuiti, care isi taraie zilele pe asfaltul murdar.
Aaa, inca un lucru: mai bine mor decat sa fac endoscopie! Sa nu faci asta vreodata in timpul vietii tale. Si nici sa nu te duci la vreo doctorita specializata in boli de stomac de la Municipal. In mod cert, in loc sa te consulte o sa geseasca ceva ce nu-i convine sau poate felul in care ti-ai facut parul ca sa iti tina un discurs moralizator. Ori nu mai avem medici, ori am dat eu peste cel mai incapabil de pe lumea asta.
Una peste alta, sunt inapoi la Dorna si respir un aer de 8 grade care iti ingheata complet plamanii. Ma duc sa ma ocup de zacusca acum.
Iti doresc o toamna calduroasa!

vineri, 20 august 2010

Cluj


S-a intamplat sa fie tacere pe acest pseudojurnal online fiindca n-am avut timp de el. O renovare prin casa, o durere de stomac, o plecare la Cluj, o extractie de masea, toate m-au impiedicat sa iau legatura cu tine.
Acum sunt la Cluj, un oras in care mi-ar placea sa traiesc pentru ca oamenii de aici, chiar si cand se grabesc merg incet, chiar si cand nu mai pot de nervi, vorbesc molcom. Paradoxuri frumoase si haioase, in definitiv. Iti scriu acum de la un birou de camin studentesc. Pe fereastra se vad niste copaci falnici si niste politisti jalnici.
Iti doresc vacanta, concediu, week-end frumos linistit. Sa ne vedem cu zambete la colturile buzelor data viitoare.

sâmbătă, 7 august 2010

Pentru Maitre, cu dragoste.

La cererea unei prietene.
Si pentru Maitre.

Dar unde sunt verdeata si pepenii corai?
Iubito, azi in urbe sosit-au pinguinii
Si in curand ninsoarea va pogora din rai;
Azi, satra verii noastre parc-au mancat-o cainii.

Ci mana langa soba borcanul cu dulceata
Si-arunca in vapaie butuci de chiparos.
Pe geamuri rasari-vor legume reci, de gheata;
Iar zilele vor trece, incet, pe plai in jos.

Eu, la lumina lampii, voi ticlui ravase
Cu care impana-vom placintele cu nuci;
Tu, gospodina faina, fruntasa-ntre fruntase,
Vei pregati sarmale, in oale mari, de tuci,

Tarziu, spre miezul noptii, ne-om aminti de noi,
Motanul Geronimo va toarce stins, a lene,
Ti-oi spune-atunce basme cu iele si moroi-
Cu spaima prefacuta, tu sa clipesti din gene.

Vom coace bland, in spuza, un kil de ionatane
Asa, de dragul lelii, stiu eu?, pentru mireasma...
Trupului tau, Domnita, culcat pe trei sumane,
Ii voi sluji cucernic, ca-ntr-o catapeteasma.

Vom adormi, desigur, tinandu-ne de mana,
Zambind ca intr-o doara, fierbinti precum doi junci.
Vor da tarcoale lupii, departe, la vreo stana,
Craciunul ne va umple icoanele de prunci.

Te voi trezi devreme, facand o plecaciune,
Voi scoate de sub sopru o sanie cu cai
Si te-oi pofti, Domnita, sa colindam prin lume,
Sa descantam zapada c-un bici si c-un buhai.
( "Brumar")





marți, 27 iulie 2010

Intamplare


Azi nu e o zi tocmai buna pentru stiinta, asa ca in lipsa unui lucru inteligent, o sa-ti spun ce am vazut si m-a socat si amuzat in acelasi timp.
Pe langa faptul ca am facut 1 ora dus-intors cu RATB-ul pana la gara, pe drumul de intoarcere, bineinteles, am prins un semafor de 7 ori. Stand asa ca o varza calita, printre manele si mirosurile unor udori, ma uitam cu privirea pierduta pe geam. Pe partea cealalta de strada, un taximetrist mergea in marsalier cum se merge in mod normal cu fata. Cred ca a depasit 500 de metri de dat cu spatele pe ditamai bulevardul. Pe langa faptul ca e ilegal, mai poate fi si periculos. Pe semne ca taximetristii au un Dumnezeu al lor fiindca aceluia nu i s-a intamplat nimic.
Eram curioasa unde trebuia sa ajunga, insa cum autobuzul mergea cu a patra viteza moldoveneasca, iar ala cu cativa zeci de kilometrii la ora, am ramas doar cu omare curiozitate si atat. Mare e gradina ta Doamne si multi tembeli ai mai adunat in Bucuresti!

vineri, 23 iulie 2010

Dimineata


Iti scriu cu laptop-ul in brate, stand pe un pat strain in asteptarea unor domni care sa constate o lucrare la instalatia de gaze. O favoare pentru cineva drag. Sunt singura in apartamentul incins de caldura, asteptand seara pentru a purcede spre alt drum. Da, de pe un drum pe altul. Cineva ma intreba daca nu mi-e greu. I-am spus ca nu, ca inca sunt tanara. Poate mai tarziu. Daca eu ma plang, atunci ce sa mai spuna prietena Stefana care azi e la Reghin, maine la Bucuresti, poimaine la mare si in urmatoarea zi la Timisoara. In ritmul asta se va putea transforma in Fantomas: va aparea de unde te vei astepta mai putin!
In alta ordine de idei, frumos mai este la Dorna! Cu toate lipsuriel ei si unele lucruri facute dupa perceptul romanesc: " Varuit pe necarpit/ Bine Doamne c-am gatit!" , tot e super fata de jegul asta de Bucuresti, care duhneste si isi imprastie mizeria peste tot. Asa loc, asa oameni. Sigur, fara sa generalizam. Dar stii si tu ca am dreptate.
Ma lupt cu o cascada de cascaturi ca sa inchei postarea si sa-ti spun, poate, un loc comun, insa care completeaza ce ziceam mai inainte, si anume ca viata asta trece mult prea repede ca sa te complaci in banalitate; du-te si fa exact ce ai tu chef. Habar n-ai cu cate zile ai fost daruit de sus...

sâmbătă, 10 iulie 2010

Recomandare: Turgheniev


L-am reintalnit, dupa ani de absenta, pe Turgheniev. Mare mi-a fost bucuria cand am vazut ca Jurnalul National comercializeaza romanul "Parinti si copii". Imi doresc sa-l citesc din clasa a VII-a sau a VIII-a, nu-mi aduc bine aminte cand am citit prima data numele lui si al cartii. Insa stiu sigur ca am auzit de el citindu-l pe Dostoievski, parintele scriiturii mele si autorul cel mai stimat si mai iubit.
Chiar daca romanul trateaza o tema destul de comuna, si anume conflictul dintre parinti si copii, dintre aristocrati si nihilisti, maniera in care face acest lucru, stilul este de un clasicism pur si curat, profund rusesc si atat de drag mie. Prin el am ocazia de a retrai momentele din adolescenta in care, in majoritatea timpului citeam. Doamne, bine mai era!
Bref, iti recomand cu mare caldura "Parinti si copii". Trebuie sa-l citesti si sa-ti oferi ocazia de a luat din nou contact, sau pentru prima data, cu ceea ce inseamna literatura veridica, profunda si un dulce stil clasic rusesc.

marți, 6 iulie 2010

Plec la Dorna



Intre timp, cat nu ti-am scris nimic, m-am decis sa plec acasa. Nu se poate sa stau asa, sa pierd vremea degeaba.
Cu practica n-am facut nimic. Dupa cum sigur stii, nimanui nu ii pasa de nimic, asa ca m-au trimis de la unul la altul pana ce ultimul lant al verigii s-a dat la fund. Cineva imi spunea ca asa imi trebuie daca vreau sa fac ceva util in viata mea; nu mai bine stau? Ce tot atata activitate, du-te vino, aiureala. Rezultatele de la examene nu le-am primit, inca nu stiu care e situatia, nimic. Asta e cuvantul de ordine azi: NIMIC.
Asa ca plec la Dorna. Acolo sigur o sa gasesc ceva de facut si pe cineva cu care sa colaborez. O sa-ti scriu de acolo, sa-ti mai povestesc cum e si ce mai fac. Pana una alta, iti pun si vreo doua fotografii, sa vezi unde ma retrag.
Pana la o noua scriere, iti doresc o vacanta frumoasa. Ce atata munca!

joi, 1 iulie 2010

Amical: Faptu' Rap


Zilele trecute am vorbit cu un amic de al meu. El are o trupa de rap, impreuna cu inca un prieten. Il stiu de cativa ani si am putut urmari evolutia lor si a trupei. I-am spus ca o sa-ti povestesc si tie despre ei fiindca merita si fiindca s-au zbatut ca sa realizeze niste lucruri Ce spun acolo ar trebui auzit si priceput. Oamneii chiar se straduiesc.
Si, ca sa fiu sincera, mai am un motiv de mandrie, si anume ca amicul meu este din acelasi oras cu mine. Una peste alta, mai naste si Vatra Dornei oameni.
Cred ca merita sa arunci un ochi aici: http://www.apropo.ro/muzica/eveniment/faptu-rap-trupa-care-n-are-pe-nimeni-in-spate-video-6443511 si sa vezi despre ce vorbesc ei. Si daca poti sa-i incurajezi, fa-o. Or sa se bucure tare mult!

luni, 28 iunie 2010

Baza Sportiva



Uite unde am stat si ne-a placut ce am vazut si cu cine ne-am intalnit.
Iti recomand si tie!

Vama Veche


Am fost in Vama Veche. Pentru prima data in viata mea. Si contrar asteptarilor mele, mi-a placut. Sper deosebire de celelalte statiuni, inca isi mai pastreaza, pe cat poate, specificul si o parte din atmosfera boema.
Am stat la niste cabanute, a caror proprietar este o familie tanara si simpatica, cu care ne-am imprietenit inca din prima seara. Mi-a mai placut Cherhanaua, unde am mancat cele mai bune midii din viata mea. Insa prima lingura din borsul de peste m-a facut sa ma decid ca nu e bun pentru mine. Nu stiu exact de ce, dar in mintea mea combinatia dintre peste si supa nu merge de nicio culoare. Ne-am facut veacul, eu si cei cu care am mers, la Baza Sportiva, un bar cu slogan: "Club de antrenament socio- cultural". Ne-a placut concertul cu Mircea Vintila si , in seara urmatoare, cu Ion Popa. L fel de mult ne-au placut patronii, cu care ne-am imprietenit, barmanii si toti cei de acolo.
Cei cu care am mers erau dezamagiti de noua fata a Vamei, total comerciala si diferita, ziceau ei, de cea care era acum 3-4 ani. Mie mi s-a parut inacceptabil ca si acolo sa ajunga cocalarii cu blink-blink- urile de aur la gat si fete de giboni. Cred ca nu mai poti scapa nicaieri de ei, ceea ce e un lucru foarte trist si deprimant.
In alta ordine de idei, merita sa treci pe acolo, sa vezi cum e si daca o sa-ti placa, sa revii de cate ori vrei.

joi, 17 iunie 2010

Vizita la Tabu


Vroiam sa-ti spun cum a fost ieri, cand am vizitat redactia revistei Tabu. Din pacate pentru mine, Stefana mi-a luat-o inainte. Din fericire pentru tine, a descris mult mai bine decat as fi putut eu s-o fac tot ce am vazut si ce s-a intamplat acolo.
Eu o sa adaug doar atat: in ceea ce ma priveste, pe langa imaginea despre cum ar trebui sa arate o redactie, am ramas cu o senzatie puternica a faptului ca meseria de jurnalist poate avea si o fata mai vesela, pe care am uitat-o intre timp. De asemenea, mi-am intarit convingerea ca atunci cand esti stapan pe domeniul tau de lucru, nimeni nu te poate contesta. Lucrul bine facut ramane, chiar daca timpurile trec. Am iesit pe usa zambind. In definitiv, poate ca inca mai este o speranta.


marți, 15 iunie 2010

Carti si masini



Am facut greseala de a iesi din casa duminica aproape de amiaza ca sa merg la Bookfest si la expozitia cu masini de epoca. Mare greseala!
Dupa ce soarele mi-a ars capul intr-atat incat a doua zi m-am mirat cum de n-am facut insolatie, am ajuns la Romexpo. Lume multa, agitatie, viermuiala si CARTI. M-am tot uitat, m-am invartit, m-am sucit si am gasit o muultime de carti pe care le-as fi luat acasa in secunda 2. Ce m-a uimit pe mine au fost preturile " nesimtite", ca sa citez pe cineva. Ideea unui targ e, in principiu, de a veni cu niste preturi convenabile, ca sa fie toata lumea multumita. Insa editurile au facut reduceri la niste carti pe care oricum nu le ia nimeni nici pe gratis, iar volumele cu adevarat bune si frumoase aveau preturi la fel sau mai mari decat cele din librarie. Dezamagire totala!
Am iesit de acolo cu gandul ca daca as fura ceva in lumea asta, atunci cu siguranta as putea sa fur carti. Cat mai multe!
Am inghitit mai incolo o portie de sarmale maramuresene cu gandul la Paler, la Makine si cu speranta in niste vremuri mai manoase.
Cat despre expozitia masinilor de epoca, nivelul meu de profan intr-ale masinilor nu m-a lasat decat sa le admir si sa imi cumpar un inel de la un magazin alaturat. Insa un specialist in domeniu mi-a spus ca au fost prea putine masini pentru o expozitie si extrem de putini colectionari. In ceeea ce priveste sarmalele, mi-a urmat exemplul, dupa care ne-am grabit spre casa. Eram decisi sa nu lesinam pe strada. Nu de alta, dar putem muri; si amandoi mai avem unele lucruri de facut in viata asta.

vineri, 4 iunie 2010

Citeste!


Urmand sugestia Stefanei, acum cateva zile am citit si eu revista "Arte si Meserii". Ca si Stefi, am fost foarte placut impresionata de ce am citit, indeosebi de interviul cu Radu Afrim, pe care eu il consider un regizor de multe ori aproape de genialitate.
Cu mici amanunte care probabil le-au scapat celor din echipa redactionala, cred ca numarul acesta merita felicitari si cat mai multe accesari. Pentru ca sprijin mereu acest fel de manifestari si indrazneli, te invit sa o citesti pe indelete aici:http://www.revistaartesimeserii.ro/!
Lectura placuta!

luni, 31 mai 2010

Recomandare


Cam lunga absenta de pe blog... Ai dreptate sa o condamni, insa nu cred sa nu ti se fi intamplat vreodata sa fii atat de ocupat cu traitul incat sa nu mai ai timp de nimic. Asta a fost situatia si la mine. Nu ma justific, nu te grabi sa-mi faci observatie; doar iti explic, din respect si afectiune pentru tine.
Primul lucru care imi vine in minte si ar trebui sa ti-l spun acum este acela ca trebuie sa mergi sa vezi piesa de teatru "Unchiul Vania" de la Bulandra. Textul e minunat, probabil ca il cunosti. Insa punerea in scena si actorii sunt extraordinari. Chiar daca dureaza 2 ore si jumatate, cu siguranta ca n-o sa le simti trecand. De asta o sa aiba grija Malaele, Rebengiuc, Anca Sigartau si altii.
Nu-ti spun mai multe, vreau doar sa te fac putin curios ca sa mergi sa o vezi. Sunt sigura ca vei fii pe cat de incantat de actori, pe atat de indignat de meltenii care mananca in fata ta, sau de agitatii din dreapta care nu se pot abtine de la comentarii. Cu astea pe semne ca te-ai mai intalnit si cu alte ocazii, asa ca esti pregatit. Hai,du-te si ia-ti bilet!

sâmbătă, 8 mai 2010

Un Maestru si o Margareta


In postarea aceasta o sa-ti spun ca am descoperit ca e funny si stimuativ din punct de vedere intelectual sa incerci sa ii inveti pe altii din ceea ce sti. Cand vrei sa il aduci pe un om la un nivel superior de cunoastere si interpretare a unui text, de pilda, iti concentrezi toate fortele si apelezi la cele mai bune si mai utile informatii pe care le-ai stocat in creier pentru a-i fi cat mai folositor. Daca poti sa pigmentezi teoria elaborioasa pe care i-o prezinti cu cate o poanta, atunci treaba merge ca unsa.
Pe de alta parte, sa te simti pentru 2 ore modelatorul unui centimetru din mintea unui om te responsabilizeaza si te motiveaza sa faci tot ce iti sta in putinta pentru a reusi ce ti-ai propus. Daca te ajuta mai mult sa iti creezi in minte imaginea al carei crochiu ti-l fac, pot sa iti spun ca e asemanatoare cu relatia Maestrului cu Margareta, doar ca in cazul asta Margareta n-o sa-si ia zborul catre alte zari, ci o sa ia o nota buna la examenul final.
Iata o metoda buna de a te testa pe tine insuti, de a-ti incerca puterile si mintea. Doar incercand sa inveti pe cineva iti dai seama cu rusine de lipsurile pe care le-ai acumulat si cu mandrie de lucrurile pe care le credeai uitate si de care iti amintesti cu atata usurinta.
Poti sa incerci si tu. E un lucru cel putin stimulativ si interesant!

joi, 29 aprilie 2010

Poeme unghiulare


In postarea acesta dau curs liber starii mele actuale si vreau doar sa cititi o poezie si sa va ganditi pentru doua minute la cel care a scris-o. In memoriam:
" cat de bland poate fi vantul!
e sfantul navod din care amintirile scapa,
se duc, raman vii ca o otrava sau ca
o apa
inselatoare ("tot mai mare si mai mare").

sa-ti fie rusine oare ca ai ramas
un copil cam trecut,
ca n-ai tipat, ca ai tacut vinovat
cand te-ai nascut?
exista o fraza care-ti place:
"am trait tot ce am avut de trait."
"Vrei sa fii miliardar?"
publicul tace.
prietenul tace.
femeia divorteaza si tace.
nu cerul, ci pamantul e clar.
odata concursul sfarsit,
lumea zace.
("dar chiar nu mai ai nimic de trait?"
se intraba concurentul tampit.)

tocmai cand( ii rasarise in minte raspunsul)
se gandea
ca-i destept
o vesteda roza ( figura poetica)
si-o lopata de tarana (concret)
ii cazura pe piept.
adagio

se spune ca inima e atat de plina
de ceva si de sange
incat viermele, pentru o clipa, pregeta,
plange, musca
si, de amaraciune,
se-ntoarce spre a pieptului cusca."




luni, 12 aprilie 2010

Aparte(nenta)

Uff, ce vacanta minunata am avut... Calm, liniste... Am citit in voie, m-am distrat, m-am intalnit cu prietenele mele, am reluat o parte din viata pe care am lasat-o acolo si de care, de multe ori, imi e dor.
Cel mai frumos si mai benefic pentru inima este sentimentul apartenentei. Sa nu-mi spui ca nu te-ai simtit extraordinar in momentul in care iti gasesti locul; acel loc in care ai senzatia ca poti sa faci orice, ca poti sa fii oricine si ca nu ai vrea sa pleci niciodata. Ei bine, de asta am eu nevoie. De aceea, vorbeam cu cineva drag azi si ii spuneam ca vreau sa plec pe cat se poate de repede acolo unde ma striga pamantul.
Hai, gandeste-te la asta putin. Nu-i asa ca merita sa lasi tot si sa pleci inspre acel loc? Auzi strigatul?
Sigur ca da. Altfel, viata n-am mai merita nimic.

sâmbătă, 3 aprilie 2010

Un Paste fericit!

Azi este Invierea Domnului. O zi in care imi place s-o petrec linistita, iar seara, neaparat, sa merg la Inviere. Mi se pare ca e ceva de neiertat daca nu merg seara la Biserica.
Bun. De fapt, vroiam sa iti urez un Paste linistit si fericit alaturi de cei dragi tie. Sa te bucuri de el si sa incerci sa-ti luminezi cugetul si sufletul. O sa-ti faca bine, o sa vezi.
Si acum, hai, intoarce-te la ce faceai mai devreme!

luni, 29 martie 2010

Diversificare

Ca sa mai diversificam tipul de texte pe cu care te intalnesti pe blogul acesta din cand in cand, vreau sa iti arat ce-am scris altundeva, in ultima vreme. Poate o sa-ti placa, cine stie..http://site.designyourself.ro/analize-i-studii-de-caz/carte/392-lolita-a-lui-nabokov-sau-despre-erotism-i-pornografie
Si poate o sa vrei sa scii si tu pe site sau pur si simplu sa o citesti pe "Lolita", in cazul in care ti-a scapat pana acum. In rest, cam gri devin lucrurile din jur.
Pana la noi idei, iti urez o lectura placuta si fecunda!

marți, 23 martie 2010

Dimineti mai (ne)prietenoase


In caz ca nu te-ai uitat azi pe fereastra sau in cazul fericit in care stai in alt oras, te anunt ca afara e lapovita. Dupa cele aproape 20 de grade de ieri, cred ca azi sunt doar vreo 2. Ce trist!

In alta ordine de idei, atunci cand ai chef de o pauza activa, iti recomand sa citesti asta: http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=318&cmd=articol&id=12679 sau, in caz ca nu ai l-ai descoperit inca, "Atlasul de mitocanie urbana". Merita sa-ti delectezi mintea cu altceva decat prostiile pe care, intr-un fel sau altul, esti obligat sa le citesti. Si daca te-a pocnit in dosul capului o migrena mai breaza decat a mea, atunci contracareaz-o cu ceva simpatic, asociat cu un ceai aromat cu lapte.

Asadar, pana la o proxima intalnire, iti doresc lectura placuta si iti spun ca daca esti prea ingrozita de ce anume vezi pe geam, nu ezita sa inchizi ochii si sa calatoresti spre alte taramuri mai prietenoase.

sâmbătă, 20 martie 2010

Zi de sambata

Zi de sambata, insorita si cu chef de joaca.
In plimbarea de amiaza am zarit o femeie care facea un gest periculos pentru puiul care mai avea putin si venea pe lume. Ma gandeam, trecand mai departe, cata nesocotinta poate fi in mintea cuiva care aduce pe lume un copil asa, de dragul de a-l avea. In ultima vreme aud tot mai multe fete de varsta mea sau pe aproape care dau nastere unor fiinte, fara sa aiba nimic de oferit, fara sa se gandeasca o secunda daca ei ar vrea sau nu sa vina intr-o lume ca asta ,in care noi, cei deja mari, cateodata abia ne tarsaim zilele pe asfalt.
Imi revine in minte discutia pe care am avut-o intr-o dimineata cu o colega de facultate despre avort. Din toata conversatia imi aduc aminte clar ca amandoua am fost de parere ca in anumite cazuri avortul este de preferat. Si, in ciudat a ceea ce ar putea spune partenerii nostrii sau oricine altcineva, am reinviat unul dintre sloganurile pentru care femeile au luptat in anii '60: orice femeie este stapana pe corpul ei, iar decizia finala ii apartine.
Ar trebui sa ne gandim putin la asta inainte de a aduce pe lume o viata ce poate fi condamnata la nefericire.

marți, 9 martie 2010

Despre femei

Am auzit aseara ceva foarte frumos de la Mioara Roman si am vrut neaparat sa va spun si voua.
Ea impreuna cu fetele dumneaei au fost invitate in emisiunea lui Cristi Brancu. La un moment dat a spus, referitor la femeile din ziua de azi si la situatia generala, ca : "Nu mai exista stil si eroine." Mare vorba si adanca! Vorbeam cu un prieten drag mie, care imi spunea ca mama lui afirmase odata faptul ca unele femei fac de rusine acesta tagma, din care uneori iti pare rau ca faci parte. Nu trebuie decat sa iesi din casa ca sa-ti dai seama ca asa stau lucrurile. Desigur, nu e cazul sa generalizam; generalizarile nu sunt bune niciodata. Dar sa nu-mi spui ca tu, ca femeie, nu te-ai gandit la aceste lucruri macar o data in viata!
Stii, niciodata n-am inteles feminismul asta, pe care il dispretuiesc pe atat pe cat dispretuiesc misoginismul! De ce femeile, din dorinta lor nebuna de a fi egale cu barbatii, s-au masculinizat exagerat. Au preluat atat de mult din comportamentul, atitudinile si reactiile brutale, care, de buna seama ca nu caracterizeaza un barbat adevarat, incat nu mai sunt femei, ci niste creaturi hibride si de neinteles. Unde ramane feminitatea, etravaganta, rafinamentul, misterul, trasaturi atat de iubite de admiratorii nostrii? In mitologie? In eter? Desigur, pentru a le putea cultiva pe acestea este necesara educatia, vreo zece carti citite si multe alte lucruri definite prin cuvinte pe care poate jumatate din femeile din Romania nici nu le cunosc intelesul. Si spun acest lucru avand un mare regret si o mare tristete pe chip.
Asadar, doamnelor si domnisoarelor, sa fim feminine, gratioase si frumoase. Sa scoatem la vedere tot ce este mai frumos din noi, ca sa ne luminam chipul si sufletul! Vant bun!

duminică, 7 martie 2010

Investing in spring


Profit de o idee care mi-a venit subit si va urez voua, cititorilor mei, o primavara minunata!

Va doresc sa zambiti mai des, sa va bucurati de soare si de cei dragi care va tin de mana sau va suna din cand in cand, ca sa vada ce mai faceti. Hai sa facem din primavara asta una din care sa ne amintim mereu!

Va imbratisez, cu drag!

miercuri, 17 februarie 2010

Noi si iubirea


Vroiam sa te intreb daca nu ti se pare exagerat tot tam tam-ul care se face odata cu Valentine's Day sau chiar Dragobete!? Mie mi se pare prea mult, cu toate ca ma uit putin la televizor si deloc in presa.

Ma ingrijoreaza snobismul oamenilor care simt nevoia de a arata prin cadouri scumpe si fanfaronada cat de mult le pasa de fiinta de langa ei. Se concentreaza asa de mult la cum sa-si manifeste dragostea incat, pe parcurs, uita de unde au plecat si de persoana de langa ei. Un tip spunea la radio intr-o zi ca sarbatoarea asta este doar o chestiune de marketing, si are dreptate. Sunt curioasa cati dintre indivizii care alearga dupa cadouri de Valentine's se gandesc intr-o dimineata sa ii spuna iubitului sau iubitei cat de mult conteaza pentru ei ca nu se trezesc singuri si ca are cine sa ii tina de mana cand viseaza urat sau ca cineva ii asteapta sa se intoarca acasa.

Marturisesc faptul ca nu am sarbatorit nimic si nici n-o s-o fac. Paradoxal, atunci cand nu aveam cu cine, imi doream sa primesc daruri sau sms-uri. Iar acum, cand as avea cu cine, mi se pare o idiotenie. Ar trebui sa ne gandim mai des la iubire si la cine se trezeste langa noi in fiecare dimineata, nu? Hai sa iubim, nu sa vorbim.

luni, 25 ianuarie 2010

Despre cuib si fiinta


Dupa o luna de leneveala, agitatie si putina iubire, ma gandeam sa incep postarile din anul acesta povestindu-ti cate ceva despre cuibarirea in fiinta, in fiinta celuilalt mai exact.

Mare iti e uimirea si bucuria in diminetile de iarna in care gerul chiuie pe la geamuri, iar langa tine se afla un suflet cald, ce iti pregatise deja cuibul in care sa te cufunzi si in care sa lenevesti oricat poftesti. Deschizi larg ochii sufletului, caci parca nu-ti vine a crede. Apoi cuprinzi cu bratele tot ce ti se da fara alte ganduri perturbatoare de liniste si pace. Te ghemuiest bine bine in culcusul pufos; te incadrezi perfect, caci locul era special creat pentru tine. Ochii ti se inchid usor si o moleseala placuta si nevinovata iti cuprinde toata firea...

Nu-ti mai pasa daca te vei mai trezi sau nu, daca lumea se indreapta sau e tot cu susul in jos. Stii doar ca nu mai vrei sa pleci de acolo, de jos, convins ca Josul s-a transformat in Sus; si te gandesti ca poate iadul nu e chiar atat de negru.