luni, 28 martie 2011

Despre suflet si oameni

Nu stiu tu cand ai simtit ultima oara o scarba intensa fata de oameni, de locul in care traiesti, ori in care esti constrans sa vietuiesti o perioada. Insa pe mine ma incearca o sila atat de cumplita, incat imi doresc sa las tot si sa plec acolo unde imi e bine si de unde nu vreau sa plec vreodata.
Rar in viata mea mi-a fost dat sa vad atata scursura umana, jeg omenesc si nesimtire viscerala ca in bordelul asta mizerabil in care, pentru cateva saptamani, mai trebuie sa stau. Mizeria umana poate atinge valente, dimensiuni si forme negandite, neinchipuite si nemasurabile de catre creierul uman. Imi vine sa il parafrazez pe Nietzsche si sa strig: "Omenia a murit!"
Mi-as dori sa dau foc bordelului inainte sa plec. Din pacate, nu ma ajuta curajul si dementa lui Nero. Asa ca ma multumesc sa ii doresc in minte asa ceva si sa nu ma mai intorc aici niciodata. Starea de spirit actuala nu ma ajuta sa ma gandes la nimic mai bun. Insa pana la ganduri mai luminoase, iti doresc o platosa din titan cu care sa te aperi de tot ce poate sa iti faca rau.

3 comentarii:

  1. sper că este vorba despre o plecare spre alt serviciu sau poate din oraş sau ţară...scârba asta ne cuprinde pe mai mulţi atunci cand facem compromisuri mult timp, până când răbdarea devine un viciu spiritual.

    eu cred ca oamenii sunt mult mai răi şi scârbavnici decât i-ai văzut tu, dar, de asemenea pot fi capabili de jertfă, dezinteres sau iubire maternă...so, mântuirea este individulă în primul rând iar abia pe urmă socială

    sf Antonie cel Mare spunea
    mai mare decât cel care stăpâneste lumea este cel care îşi îmblanzeşte patima lui

    nu te cunosc, dar mergi la munte, caută un om sau doi cu care poţi vorbi deschis şi lasă să vină ceea ce este profund şi continuu în tine pentru ca acele lucruri tot de pe aici de undeva iti vin.

    sau fă ceea ce-ţi place...în scop terapeutic.
    Pavase spunea că literatura este o luptă împotriva agresiunii lumii.
    Bukowski spune că scrie ca să nu înnebunească.

    dacă ai darul acesta fă ceva în sens creativ sau artistic.

    cu frăţietate Dan

    RăspundețiȘtergere
  2. Scarba de care vorbeam nu are legatura, in cazul meu, cu facutul unui compromis. E cea generata de raul gratuit.
    Ce-am scis in acest pseudojurnal nu constituie varsarea unei frustrari. Nevoia de confesiune se implineste in discutiile pe care le am cu prietenii mei. Nu trebuie sa caut nicaieri vreun confesator; cu atat mai mult pe munte, unde nu mi-a placut niciodata sa merg.
    De asemenea, postarea nu sugereaza nevoia mea de sfaturi si nici de sugestii. Scopul lui a fost unul simplu: acela de a da oamenilor care il citesc si care simt ca mine posibilitatea de a nu se simti singuri. E doar un pod creat catre altcineva care intelege si impartaseste opinia mea.
    Si mai cred un lucru:nca oamenii care dau sfaturi ar trebui sa inceapa prin a le pune in aplicare!

    RăspundețiȘtergere