La cererea unei prietene.
Si pentru Maitre.
Dar unde sunt verdeata si pepenii corai?
Iubito, azi in urbe sosit-au pinguinii
Si in curand ninsoarea va pogora din rai;
Azi, satra verii noastre parc-au mancat-o cainii.
Ci mana langa soba borcanul cu dulceata
Si-arunca in vapaie butuci de chiparos.
Pe geamuri rasari-vor legume reci, de gheata;
Iar zilele vor trece, incet, pe plai in jos.
Eu, la lumina lampii, voi ticlui ravase
Cu care impana-vom placintele cu nuci;
Tu, gospodina faina, fruntasa-ntre fruntase,
Vei pregati sarmale, in oale mari, de tuci,
Tarziu, spre miezul noptii, ne-om aminti de noi,
Motanul Geronimo va toarce stins, a lene,
Ti-oi spune-atunce basme cu iele si moroi-
Cu spaima prefacuta, tu sa clipesti din gene.
Vom coace bland, in spuza, un kil de ionatane
Asa, de dragul lelii, stiu eu?, pentru mireasma...
Trupului tau, Domnita, culcat pe trei sumane,
Ii voi sluji cucernic, ca-ntr-o catapeteasma.
Vom adormi, desigur, tinandu-ne de mana,
Zambind ca intr-o doara, fierbinti precum doi junci.
Vor da tarcoale lupii, departe, la vreo stana,
Craciunul ne va umple icoanele de prunci.
Te voi trezi devreme, facand o plecaciune,
Voi scoate de sub sopru o sanie cu cai
Si te-oi pofti, Domnita, sa colindam prin lume,
Sa descantam zapada c-un bici si c-un buhai.
( "Brumar")
